Şcoala în mişcare

În luna octombrie, municipiul Fălticeni a fost, preţ de câteva ore, capitala sportului la nivel regional. Au fost programate partide de handbal, fotbal badminton şi întreceri la atletism. Pentru a putea participa, echipele s-au înscris din timp pe portalul dedicat evenimentului “MOVE WEEK 2013”, ce se derulează în 30 de ţări europene. Totodată ,activităţile sportive, parte din proiectul “Active Network” susţinut de Primăria Municipiului Fălticeni şi Asociaţia Judeţeană Sportul pentru Toţi Suceava (AJSPT), sunt cuprinse în calendarul “MOVE WEEK 2013”.

A aparut numarul aniversar al Revistei Columna

150 de ani

Înlăturarea obiceiurilor neigienice la sportivi

Pentru a-şi asigura longetivitatea sportivă, cel ce practică sportul trebuie să renunţe, în cadrul regimului său de viaţă la o serie de obiceiuri neigienice, care sunt considerate uneori ”plăceri” ale vieţii obişnuite. În acest sens, el trebuie să evite fumatul, folosirea doping-ului, excesul de alcool, excesele sexuale şi de altă natură.

 Fumatul are o mare influenţă negativă asupra organismului sportivului rezultată din substanţele toxice care se găsesc în fumul de ţigară: nicotină, oxid de carbon, bioxid de carbon, amoniac (care irită mucoasele respiratorii producând tuse), acroleină, acid cianhidric, alcool metilic. Acesta din urmă are efecte negative asupra vederii, produce uscăciune în gât, răguşeală. Fumul de ţigară mai conţine şi substanţe cancerigene: piridină, acizi volatili, benzopiren, plutoniu 6, arsenic.

Fumatul are o influenţă negativă asupra majorităţii organelor şi a sistemelor organismului, astfel:

a). Influenţa asupra sistemului nervos. Oxidul de carbon existent în fumul de ţigară blochează o mare cantitate de hemoglobină (10%) sub forma compusului stabil denumit carboxihemoglobină. În felul acesta hemoglobina transportă spre ţesuturi o cantitate mai mică de oxigen, cel mai sensibil la hipoxie fiind sistemul nervos central (apar ameţeli, cefalee).

Nicotina atacă centrii nervoşi şi reflexele, mergând uneori până la suprimarea reflexelor condiţionate. Prin hipersecreţia de adrenalină pe care o produce, nicotina induce şi tulburări neuro-vegetative, manifestate prin creşterea tensiunii arteriale, accelerarea pulsului, scăderea apetitului etc.

b). Influenţa asupra analizatorilor. Tabagismul cronic are efecte negative asupra vederii, manifestate prin: daltonism (nedistingerea culorilor verde şi roşu), micşorarea câmpului vizual, scleroza arterelor, nervului optic (din cauza alcoolului metilic) cu scăderea treptată a vederii. De asemenea tabagismul cronic scade auzul, mergând până la surditate.

Toate aceste manifestări influenţează negativ şi activitatea sportivă, din această cauză fumatul fiind interzis celor care practică sportul, şi mai ales cel de performanţă.

c). Influenţa asupra aparatului respirator. În timpul fumatului pătrunde în plămâni, împreună cu fumul, o cantitate de gudron volatil şi substanţe radioactive (plutoniu 6) care predispun la imbolnăvirea de cancer. Statisticile internaţionale arată că 6% din cancerul pulmonar este apanajul marilor fumători (peste 29 ţigări pe zi). Aproape cu aceeaşi frecvenţă tutunul produce şi cancer laringian.

Fumul de ţigară irită mucoasele căilor respiratorii producând rinită, faringită, traheită urmată de răguşeală şi bronşită cu tuse. Peste 80% dintre fumători suferă de bronşită. Substanţele toxice din fumul de ţigară produc cu timpul şi boli pulmonare foarte grave: scleroza pulmonară, emfizemul pulmonar, care are forme mai grave la fumători.

d). Influenţa asupra aparatului cardio-vascular. Producând o accelerare a pulsului, fumatul supune inima la un efort suplimentar, deloc neglijabil. Se consideră că fumatul a 20 ţigări pe zi supune inima la un efort corespunzător mersului pe bicicletă timp de opt ore.

Nicotina din tutun face să se absoarbă colesterolul din alimete în cantitate mai mare. Creşterea colesterolemiei are drept urmare depunerea colesterolului pe peretele arterial producând ateroscleroza. Acest proces se produce mai ales la nivelul arterelor coronare, care irigă miocardul la nivelul arterelor cerebrale. Aşa se explică frecvenţa mare la fumători (de trei ori mai mare decât la nefumatori) a unor boli foarte grave ca: infarctul miocardic, angina pectorală, hipertensiunea arterială, hemoragiile cerebrale. Procesele de deteriorare a arterelor, cu depunerea de colesterol şi ateroscleroza se întind şi la arterele periferice, în special la extremităţi, dând naştere la o boală gravă cu complicaţii de genul gangrenei – arterita obliterantă, localizată mai frecvent la nivelul membrelor inferioare.

e). Influenţa asupra aparatului digestiv. Fumatul favorizează producerea cariilor dentare, gingivitelor, stomatitelor, paradontozei, cu pierderea dinţilor. De asemenea, fumatul reduce secreţiile digestive şi scade pofta de mâncare. Mai ales când se fumează pe nemâncate, fumatul produce o proastă circulaţie la nivelul mucoasei stomacului, urmată de gastrită şi ulcere. Cancerul de limbă, buze şi stomac este mai frecvent la fumători. Cea mai dăunatoare pentru stomac este combinaţia dintre o cafea şi o ţigară dimineaţa pe stomacul gol.

f). Influenţa asupra glandelor endocrine. Fumatul stimulează glandele suprarenale, acestea secretând în exces adrenalina. Aceasta produce vasoconstricţie periferică urmată de creşterea tensiunii arteriale. Tabagismul cronic influenţează negativ glandele sexuale, însoţindu-se frecvent de insuficienţa funcţională a lor, manifestată prin impotenţă la bărbaţi şi sterilitate la femei. Fumatul în timpul sarcinii întârzie dezvoltarea fătului şi măreşte riscul unui avort spontan sau a unei naşteri premature.

g). Influenţa asupra dezvoltării fizice. S-a constatat că fumatul în rândul elevilor şi studenţilor are drept urmare o dezvoltare fizică mai redusă, mai ales sub aspectul greutăţii şi obţinerea unor rezultate mai slabe la învăţătură.

Fumatul unui pachet de ţigări pe zi scurtează durata vieţii cu 5-6 ani.

                                                                                                    Prof.  Popa Angel

                                                                                                    Prof.  Acatrinei Ciprian

Sportul – activitatea preferată a elevilor

Pe data de 17 octombrie 2009 au avut loc întreceri de cross şi tetratlon reprezentând etapa pe catedră, care a cuprins zonele Cornu Luncii, Horodniceni, Mălini şi Baia.

De la SAM Nicolae Stoleru Baia au participat elevii: Nechitoaia Constantin - cl. a VII-a B, Cazacu Andrei - cl. a VII-a B, Pintilii Ioan Răzvan - cl. VII-a C, Aaniţei Daniel -  cl a VIII-a B (locul I la Cros şi locul II la Tetratlon), Şandru Radu - cl. A VIII-a B, Pădurean Tiberiu - cl a VIII-a B (locul II la tetratlon şi locul IV la Cros), Todirică Laurenţiu - cl. a VIII-a B, Mîrzan Ioana – cl. A VIII-a B (locul III la Cross) şi Radu Iustin - cl. a VIII-a A. Elevii au fost coordonaţi de profesorii lor, dl. Angel Popa şi dl. Ciprian Acatrinei.

În cadrul Campionatului de Şah la nivel de învăţământ primar şi gimnazial din cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar la etapa pe centre de localităţi (Cerc pedagogic) care a avut loc la Clubul Copiilor şi Elevilor din municipiul Fălticeni au participat elevii:Pintilii Ioan-Răzvan - cl. a VII-a C, Ştefan Sergiu-Mihăiţă - cl. a VII-a A, Rădăşanu Ramona - cl. a V-a B şi Pintilii Rareş - cl. a VII-a C.

În clasamentul final, elevii: PINTILII  IOAN-RĂZVAN (cl.a VII-a C) şi PINTILII RAREŞ (cl.a VII-a C), au obţinut locul I  respectiv locul II şi calificarea pentru Etapa judeţeană. La etapa judeţeană, care s-a desfăşurat la Şcoala Ion Creangă din Suceava, elevul PINTILII IOAN-RĂZVAN a obţinut locul 5. Elevii au fost coordonaţi de profesorii lor, dl. Cristian Tărăbuţă, dl. Ciprian Acatrinei şi dl. Angel Popa.

Nici la fotbal elevii noştri nu se lasă mai prejos. Ei participă frecvent la tot felul de competiţii de unde se întorc cu premii şi satisfacţia câştigului.

                                                                                                                                     Prof.  Popa Angel

                                                                                                    Prof.  Acatrinei Ciprian