Pagini

duminică, 8 decembrie 2013

CASĂ A VISURILOR - GRĂDINIŢA DE COPII



Printre primele amintiri plăcute ale copilăriei, regăsesc anii grădiniţei, un loc mereu cald şi primitor, o a doua casă şi familie… primul contact direct cu necunoscutul şi desprinderea de dependenţa faţă de părinţi.
            Amintiri…am fost şi eu la grădiniţă.  Trecut-au ani şi ani de-atunci, dar vremea aceea nu o pot uita. Educatoarea blândă, sala de grupă, toată ,,trupa’’ de pitici- colegii, jucăriile şi activităţile frumoase, un ,,bună ziua” spus în cor la poarta grădiniţei atunci când plecam la amiază acasă…
Dacă ar fi să fac acum o descriere a ceea ce înseamnă grădiniţa, aş spune că aceasta reprezină cea mai importantă perioadă din viaţa unui copil, decisivă în clădirea viitorului lui, asemenea temeliei unei case!
Înfiinţarea Grădinei de copii sau a Şcolii pentru copii mici, aşa cum erau cunoscute la noi aşezămintele destinate educaţiei copiilor până la vârsta de şapte ani, se pierde în istorie, fiind legată de personalitatea unor mari bărbaţi de stat precum Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Vasile Conta, Dimitrie Sturza.
Sintagma ,,învăţământ preşcolar" se introduce în 1948, iar în anul 1956 Grădina de copii devine Grădiniţa de copii.
          Îmi amintesc cu câtă mândrie domnul Miserciu Gheorghe, fost director al Şcolii din Baia, le spunea educatoarelor ,, învăţătoare de copii mici”.
În satul nostru, învăţământul preşcolar s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea direcţiunii şcolii, insistându-se pe înfiinţarea de grădiniţe care să acopere nevoia de educaţie în toate zonele, fie în partea de centru sau în cele periferice.
           Primele două educatoare care au deschis drumul învăţământului preşcolar în Baia au fost doamnele Miserciu Olga şi Constantinovici Otilia,  a cărei casă a funcţionat ca grădiniţă de prin 1950 până în 1980, când un nou local construit alături i-a luat locul şi au mai fost înfiinţate şi alte grupe în sat. Această grădiniţă nouă avea patru săli de grupă, spaţioase. Am avut norocul de a fi şi eu repartizată aici chiar din anul inaugurării, care a coincis cu anul debutului meu ca educatoare.    Din acel an, 1980, şi până în prezent numărul grupelor de copii şi a educatoarelor a crescut semnificativ.
Grădiniţa a căpătat o ,,haină” nouă în 2010 şi a fost dotată cu încălzire centrală. Cele şase săli de grupă destinate grădiniţei oferă în prezent un spaţiu educaţional generos, adecvat din punct de vedere estetic, confortabil şi primitor, cu un design atent planificat de educatoare, care să încurajeze copiii să exploreze, să aibă iniţiative şi să creeze.
Activitatea desfăşurată în instituţia noastră urmăreşte formarea personalităţii copiilor de la 3 la 6 ani, atât sub aspectul dezvoltării fizice armonioase, cât şi al stimulării inteligenţei şi creativităţii acestora, al educaţiei estetice şi moral-civice, al socializării lor în condiţiile specifice grădiniţei, potrivit particularităţilor vârstei, precum şi pregătirea adecvată pentru o mai bună integrare în clasa pregătitoare.
Noi, educatoarele, dorim copiilor, ca fiecare zi petrecută în grădiniţă, apoi în şcoală, să le fie plăcută, atractivă şi să le asigure o traiectorie ascendentă pe lungul drum al formării si instrurii; colegilor noştri -învăţători şi profesori- multă sănătate şi putere de muncă, iar şcolii generale ,,Nicolae Stoleru” îi urăm în această zi de sărbătoare,, La mulţi ani!”şi multe împliniri.

                                                                                     Educatoare, Harib Doina- Elena

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog