Miss şi Mister Dragobete

Pe data de 24 februarie 2010 elevii Şcolii de Arte şi Meserii “Nicolae Stoleru” au sărbătorit Dragobetele sau altfel spus Ziua Îndrăgostiţilor la români. Pentru aceasta ei au conceput tot felul de felicitări şi mesaje sau poezii de dragoste care au fost expuse în holul şcolii toată săptămâna după care au fost jurizate şi s-au premiat cele mai frumoase şi mai originale.

Punctul culminant al acestei sărbători l-a constituit concursul de Miss şi Mister Dragobete, organizat la Căminul Cultural din comună, la care au participat elevi din clasele V-VIII şi la care au fost prezenţi un număr foarte mare de spectatori din rândul elevilor, profesorilor şi al părinţilor.

Concursul a avut 4 probe:

1.      Prezentarea unei ţinute de zi

2.      Proba de spontaneitate şi creativitate (elevii au extras câte un bileţel în care erau scrise 5 cuvinte pe care trebuiau să le folosească pentru conceperea unei poezii de dragoste)

3.      Prezentarea unei ţinute de seară

4.      Proba de originalitate şi sinceritate (elevii au trebuit să îşi facă o scurtă autocaracterizare scoţând în evidenţă calităţile lor dar fără să uite de defecte)

Juriul a fost format dintr-un număr de 6 profesori:

·        preşedinte juriu – prof. Angel Popa (Educaţie fizică şi sport)

·        membru – prof. Alina Pavel (Limba şi literatura română)

·        membru – prof. Andreea Ungureanu (Limba şi literatura română)

·        membru – prof. Laurenţiu Todirică (Matematică)

·        membru – prof. Marius Popa (Limba engleză)

·        membru  - prof. Ciprian Acatrinei (Educaţie fizică şi sport)

Concursul a fost organizat de prof. Olimpia Chirilă şi prof. Ioana Simian şi a fost prezentat de prof. Ioana Simian.

Toţi elevii au primit diplome de participare şi la fiecare categorie de vârstă au fost desemnaţi câte o Miss Dragobete şi un Mister Dragobete. Tot pe categorii de vârste s-au luat şi premii II (unul la fete, unul la băieţi) şi dintre toţi participanţii s-a ales o singură Miss Popularitate şi un singur Mister Popularitate. 

Clasa a V-a : Miss Dragobete – Rădăşanu Ramona (a V-a B)

                       Mister Dragobete – Mleşniţă Cosmin (a V-a B)

                       Locul II – Budăi Paula (a V-a B)

                       Locul II – Alistar Ionuţ (a V-a B)

Clasa a VI-a: Miss Dragobete – Mîrzan Mirela (a VI-a A)

                        Mister Dragobete – Diaconu Mircea (a VI-a B)

                        Locul II -  Mihalache Mădălina (a VI-a A)

                        Locul II  - Timofte Vasilică (a VI-a B)

Clasa a VII-a : Miss Dragobete – Florea Violeta (a VII-a A)

                          Mister Dragobete – Cociorvă Narcis(aVII-aC)

                          Locul II  - Pădurean Flavia (a VII-a B)

                          Locul II  - Neamţu Remus (a VII-a C)

Clasa a VIII-a: Miss Dragobete –Mihăilescu Manuela(aVIII-aB)

                           Mister Dragobete – Radu Iustin (a VIII-a A)

                           Locul II  - Cociorvă Tudoriţa(a VIII-a B)

                           Locul II – Aaniţei Daniel(a VIII-a B)

Miss popularitate : Ştefan Neli (a VII-a C)

Mister popularitate: Aaniţei Daniel (a VIII-a B)

                     
Prof. Simian Ioana

Înlăturarea obiceiurilor neigienice la sportivi

Pentru a-şi asigura longetivitatea sportivă, cel ce practică sportul trebuie să renunţe, în cadrul regimului său de viaţă la o serie de obiceiuri neigienice, care sunt considerate uneori ”plăceri” ale vieţii obişnuite. În acest sens, el trebuie să evite fumatul, folosirea doping-ului, excesul de alcool, excesele sexuale şi de altă natură.

 Fumatul are o mare influenţă negativă asupra organismului sportivului rezultată din substanţele toxice care se găsesc în fumul de ţigară: nicotină, oxid de carbon, bioxid de carbon, amoniac (care irită mucoasele respiratorii producând tuse), acroleină, acid cianhidric, alcool metilic. Acesta din urmă are efecte negative asupra vederii, produce uscăciune în gât, răguşeală. Fumul de ţigară mai conţine şi substanţe cancerigene: piridină, acizi volatili, benzopiren, plutoniu 6, arsenic.

Fumatul are o influenţă negativă asupra majorităţii organelor şi a sistemelor organismului, astfel:

a). Influenţa asupra sistemului nervos. Oxidul de carbon existent în fumul de ţigară blochează o mare cantitate de hemoglobină (10%) sub forma compusului stabil denumit carboxihemoglobină. În felul acesta hemoglobina transportă spre ţesuturi o cantitate mai mică de oxigen, cel mai sensibil la hipoxie fiind sistemul nervos central (apar ameţeli, cefalee).

Nicotina atacă centrii nervoşi şi reflexele, mergând uneori până la suprimarea reflexelor condiţionate. Prin hipersecreţia de adrenalină pe care o produce, nicotina induce şi tulburări neuro-vegetative, manifestate prin creşterea tensiunii arteriale, accelerarea pulsului, scăderea apetitului etc.

b). Influenţa asupra analizatorilor. Tabagismul cronic are efecte negative asupra vederii, manifestate prin: daltonism (nedistingerea culorilor verde şi roşu), micşorarea câmpului vizual, scleroza arterelor, nervului optic (din cauza alcoolului metilic) cu scăderea treptată a vederii. De asemenea tabagismul cronic scade auzul, mergând până la surditate.

Toate aceste manifestări influenţează negativ şi activitatea sportivă, din această cauză fumatul fiind interzis celor care practică sportul, şi mai ales cel de performanţă.

c). Influenţa asupra aparatului respirator. În timpul fumatului pătrunde în plămâni, împreună cu fumul, o cantitate de gudron volatil şi substanţe radioactive (plutoniu 6) care predispun la imbolnăvirea de cancer. Statisticile internaţionale arată că 6% din cancerul pulmonar este apanajul marilor fumători (peste 29 ţigări pe zi). Aproape cu aceeaşi frecvenţă tutunul produce şi cancer laringian.

Fumul de ţigară irită mucoasele căilor respiratorii producând rinită, faringită, traheită urmată de răguşeală şi bronşită cu tuse. Peste 80% dintre fumători suferă de bronşită. Substanţele toxice din fumul de ţigară produc cu timpul şi boli pulmonare foarte grave: scleroza pulmonară, emfizemul pulmonar, care are forme mai grave la fumători.

d). Influenţa asupra aparatului cardio-vascular. Producând o accelerare a pulsului, fumatul supune inima la un efort suplimentar, deloc neglijabil. Se consideră că fumatul a 20 ţigări pe zi supune inima la un efort corespunzător mersului pe bicicletă timp de opt ore.

Nicotina din tutun face să se absoarbă colesterolul din alimete în cantitate mai mare. Creşterea colesterolemiei are drept urmare depunerea colesterolului pe peretele arterial producând ateroscleroza. Acest proces se produce mai ales la nivelul arterelor coronare, care irigă miocardul la nivelul arterelor cerebrale. Aşa se explică frecvenţa mare la fumători (de trei ori mai mare decât la nefumatori) a unor boli foarte grave ca: infarctul miocardic, angina pectorală, hipertensiunea arterială, hemoragiile cerebrale. Procesele de deteriorare a arterelor, cu depunerea de colesterol şi ateroscleroza se întind şi la arterele periferice, în special la extremităţi, dând naştere la o boală gravă cu complicaţii de genul gangrenei – arterita obliterantă, localizată mai frecvent la nivelul membrelor inferioare.

e). Influenţa asupra aparatului digestiv. Fumatul favorizează producerea cariilor dentare, gingivitelor, stomatitelor, paradontozei, cu pierderea dinţilor. De asemenea, fumatul reduce secreţiile digestive şi scade pofta de mâncare. Mai ales când se fumează pe nemâncate, fumatul produce o proastă circulaţie la nivelul mucoasei stomacului, urmată de gastrită şi ulcere. Cancerul de limbă, buze şi stomac este mai frecvent la fumători. Cea mai dăunatoare pentru stomac este combinaţia dintre o cafea şi o ţigară dimineaţa pe stomacul gol.

f). Influenţa asupra glandelor endocrine. Fumatul stimulează glandele suprarenale, acestea secretând în exces adrenalina. Aceasta produce vasoconstricţie periferică urmată de creşterea tensiunii arteriale. Tabagismul cronic influenţează negativ glandele sexuale, însoţindu-se frecvent de insuficienţa funcţională a lor, manifestată prin impotenţă la bărbaţi şi sterilitate la femei. Fumatul în timpul sarcinii întârzie dezvoltarea fătului şi măreşte riscul unui avort spontan sau a unei naşteri premature.

g). Influenţa asupra dezvoltării fizice. S-a constatat că fumatul în rândul elevilor şi studenţilor are drept urmare o dezvoltare fizică mai redusă, mai ales sub aspectul greutăţii şi obţinerea unor rezultate mai slabe la învăţătură.

Fumatul unui pachet de ţigări pe zi scurtează durata vieţii cu 5-6 ani.

                                                                                                    Prof.  Popa Angel

                                                                                                    Prof.  Acatrinei Ciprian

Sportul – activitatea preferată a elevilor

Pe data de 17 octombrie 2009 au avut loc întreceri de cross şi tetratlon reprezentând etapa pe catedră, care a cuprins zonele Cornu Luncii, Horodniceni, Mălini şi Baia.

De la SAM Nicolae Stoleru Baia au participat elevii: Nechitoaia Constantin - cl. a VII-a B, Cazacu Andrei - cl. a VII-a B, Pintilii Ioan Răzvan - cl. VII-a C, Aaniţei Daniel -  cl a VIII-a B (locul I la Cros şi locul II la Tetratlon), Şandru Radu - cl. A VIII-a B, Pădurean Tiberiu - cl a VIII-a B (locul II la tetratlon şi locul IV la Cros), Todirică Laurenţiu - cl. a VIII-a B, Mîrzan Ioana – cl. A VIII-a B (locul III la Cross) şi Radu Iustin - cl. a VIII-a A. Elevii au fost coordonaţi de profesorii lor, dl. Angel Popa şi dl. Ciprian Acatrinei.

În cadrul Campionatului de Şah la nivel de învăţământ primar şi gimnazial din cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar la etapa pe centre de localităţi (Cerc pedagogic) care a avut loc la Clubul Copiilor şi Elevilor din municipiul Fălticeni au participat elevii:Pintilii Ioan-Răzvan - cl. a VII-a C, Ştefan Sergiu-Mihăiţă - cl. a VII-a A, Rădăşanu Ramona - cl. a V-a B şi Pintilii Rareş - cl. a VII-a C.

În clasamentul final, elevii: PINTILII  IOAN-RĂZVAN (cl.a VII-a C) şi PINTILII RAREŞ (cl.a VII-a C), au obţinut locul I  respectiv locul II şi calificarea pentru Etapa judeţeană. La etapa judeţeană, care s-a desfăşurat la Şcoala Ion Creangă din Suceava, elevul PINTILII IOAN-RĂZVAN a obţinut locul 5. Elevii au fost coordonaţi de profesorii lor, dl. Cristian Tărăbuţă, dl. Ciprian Acatrinei şi dl. Angel Popa.

Nici la fotbal elevii noştri nu se lasă mai prejos. Ei participă frecvent la tot felul de competiţii de unde se întorc cu premii şi satisfacţia câştigului.

                                                                                                                                     Prof.  Popa Angel

                                                                                                    Prof.  Acatrinei Ciprian

ARTĂ ŞI TALENT

Cea mai frumoasă exprimare a gândurilor omului este arta. Artiştii ne-au uimit întotdeauna deschizându-ne orizonturi noi, spre alte lumi şi nu şi-au renegat creaţiile chiar dacă uneori erau consideraţi de unii fantezişti. Arta nu poate fi înţeleasă decât de către cei care au sufletul curat şi pur, dar nici atunci nu se poate spune că este înţeleasă pe deplin.

 “Arta rămâne o taină şi o credinţă, iar când se face după vreo teorie, este falsă.” (Constantin Brâncuşi)

“Arta este o aventură într-o lume necunoscută, care poate fi explorată doar de cei dispuşi să îşi asume riscurile.”(Mark Rothko)

“Arta este oglinda magică pe care o creăm pentru a transforma visele invizibile în imagini vizibile. Pentru a ne vedea chipul folosim o oglindă, operele de artă le folosim pentru a ne vedea sufletul.” (George Bernard Shaw)

 Fiecare om poate să deseneze ceva, să cânte o melodie sau să o reproducă la un anumit instrument, să facă o fotografie sau să se mişte pe un anumit ritm. Arta nu înseamnă doar atât, ea presupune mult mai mult. Întâlnim des sintagme precum “artă interpretativă”, “artă plastică”, “artă fotografică”, “arta coregrafică”, “artă culinară”, “arta conversaţiei” şi multe altele.  Oare de ce sunt folosite aceste sintagme? Nu este suficient să zicem doar interpretare, desen, fotografiere, coregrafie, a găti şi conversaţie? Ba ar fi suficient în cazul în care totul s-ar rezuma la a interpreta o melodie, a face un desen, a face o fotografie, a te mişca pe un ritm, a găti ceva sau a face pur şi simplu o conversaţie. Dar în momentul în care atunci când interpretezi o melodie pui atâta pasiune şi suflet încât o faci să sune divin şi când rezultatul interpretării tale este unul unic, atunci poţi să zici că faci din acea interpretare o artă - arta interpretării. La fel este cu fotografia... fiecare din noi poate să apese pe un buton al unui aparat ca să fotografieze ceva...dar atunci când priveşti înăuntrul imaginii pe care o vezi cu ochiul liber şi când apelezi la o imaginaţie divină pentru a surprinde umbre, reflecţii, culori pentru ca produsul final să fie ceva unic....atunci poţi spune că faci din acea fotografie artă – arta fotografiei. Cu toate acestea nu toţi cei care facem aceste lucruri ne putem numi neapărat artişti. Pentru a fi cu adevărat artist ai nevoie, pe lângă harul divin cu care te înzestrează Dumnezeu, de o doză de curaj, o doză de nebunie, de multă imaginaţie, dar mai ales sufletul trebuie să fie izvor nesecat de creativitate.

“Arta este mai înaltă ca viaţa, este de fapt o exaltare a vieţii şi presupun că ai nevoie şi de o undă de nebunie ca să faci şi să o înţelegi.”(Laurence Olivier)

Prof. Ioana Simian