Baia - trecut si prezent

Comuna Baia face parte din judeţul Suceava şi este situată în partea de sud-est a judeţului la aproximativ 9 km de Municipiul Falticeni, fiind una dintre cele mai vechi aşezări de la est de Carpaţi.
În ceea ce priveşte atestarea documentară, aşezarea este menţionată la anul 1300, data la care a fost făcut şi sigiliul, dar Baia exista ca aşezare bine închegată din anul 1200, urme de locuire pe aceste meleaguri fiind atestate încă din neolitic dat fiind faptul că în punctul numit "Cetăţuia" s-au descoperit numeroase unelte de silex şi ceramică din cultura Precucuteni.
Deşi conform cursului normal al lucrurilor o aşezare este mai întâi sat/comună şi apoi devine oraş, la Baia procesul a fost invers. La începutul mileniului al doilea, aşezarea devine târg, procesul urbanizarii fiind stimulat mai rapid decât în cazul altor aşezări învecinate datorită bogăţiilor solului şi subsolului, dar şi de faptul că aşezarea se afla situată pe o străveche şi însemnată cale comercială de interes european, ce lega Moldova de centrele de comerţ şi meşteşugăreşti din Transilvania, Ungaria, Polonia, etc. Târgul, existent înaintea întemeierii statului centralizat Moldova, a purtat iniţial numele de Molda sau Moldova, dar şi Moldavia sau Târgul Moldovei (pe sigiliu este gravat "Sigiliul oraşului Moldavia, capitala Ţării Moldoveneşti"). Se presupune că pe vremea lui Vasile Lupu oraşul Baia avea în jur de 15 000 locuitori, lucru dovedit de descrierea unui trimis papal care a vizitat Moldova în acea vreme.
Referitor la viaţa economică, în oraş existau multe mori purtate de apă, pive şi dârste pentru postav şi sumane, ba chiar si steampuri pentru prelucrarea minereurilor. Toate acestea funcţionau cu ajutorul apei din canalele derivate din râul Moldova, unele dintre canale fiind funcţionabile şi astăzi. Aici, la Baia, se produceau postavuri de bună calitate care făceau obiectul unui intens comerţ. Documentele mai relatează cojocari, blănari, curelari, croitori, cizmari, olari, pietrari, zidari şi măcelari. Pe lânga toate acestea mai existau şi mici fabrici de bere. La Baia s-au descoperit 133 de monede (încadrate în perioada 1375-1666) care nu provin dintr-un tezaur, ceea ce reflectă faptul că a existat un intens trafic comercial în zonă. Dintre acestea, 75% sunt emise de domnitori moldoveni şi 25% străine, ceea ce transpune faptul că dezvoltarea a fost determinată în mare parte de economia internă.